• http://www.patrimoniusimian.ro/wp-content/uploads/2012/01/slide1.jpg

    Cetatea din Insula Şimian

  • http://www.patrimoniusimian.ro/wp-content/uploads/2012/01/slide2.jpg

    Cetatea din Insula Şimian

  • http://www.patrimoniusimian.ro/wp-content/uploads/2012/01/slide3.jpg

    Insula Şimian

  • http://www.patrimoniusimian.ro/wp-content/uploads/2012/01/slide4.jpg

    Mormântul lui Miskin Baba

http://www.patrimoniusimian.ro/wp-content/themes/flare/images/shadow-1.png

Insula Şimian

Situată la doar 10 minute de mers cu şalupa din portul de la Drobeta-Turnu Severin, în apropierea Muzeului Regiunii Porţile de Fier, Insula Şimian este un adevărat „muzeu în aer liber”. Pe această insulă s-a dorit reconstituirea fidelă a atmosferei de pe vechea Insulă Ada-Kaleh, aici fiind mutată atât vechea cetate de pe Insula Ada-Kaleh, precum şi o parte din cimitirul musulman. Din cele 20 ha ce se află în patrimoniul Muzeului Porţile de Fier, 90% sunt ocupate de Cetatea Ada-Kaleh.

Harta Șimian
Decizia ca aceste obiective turistice să fie mutate pe această insulă a fost luată în urma hotărârii de a se construi Barajul Porţile de Fier. În anul 1965, Insula Ada-Kaleh a fost dinamitată şi înghiţită de apele Dunării, la fel şi localităţile româneşti Orşova, Drencova şi Şviniţa şi localităţile sârbeşti Sip, Milanovac şi Tekije. Astăzi, insula se află la peste 30 m sub apele Dunării.

Se pare că insula a fost locuită încă din neolitic, continuând cu epoca bronzului şi civilizaţiile geto-dacice şi romane. Aici se mai întâlnesc şi urmele unei vechi aşezări dacice, fiind descoperite obiecte de uz casnic şi de olărit, precum şi mai multe unelte şi arme specifice acelor vremuri. În urma cercetărilor realizate aici, s-a ajuns la concluzia că cele mai vechi dintre aşezări aparţin culturii Starcevo-Criş, urmată de cultura neolitică Turdaş ce aparţinea neoliticului mijlociu. Tot aici, s-a descoperit o aşezare geto-dacică din secolele II-I î.Hr, dar şi morminte aparţinând fazei târzii a Hallstattului.

Pe teritoriul insulei s-au mai descoperit în anul 1970, 68 de monede de argint, 2 dintre ele fiind drahme ale oraşului Dyrrachium, restul de 66 constituind imitaţii monetare de tip Filip al II-lea. În istoricul insulei mai este menţionat şi faptul că aceasta a fost prăduită de năvălitori, că pentru construirea faimosului pod de peste fluviu această insulă a fost folosită de către legiunile romane şi că până în perioada comunismului oamenii cultivau pământul aici.
Din anul 1970, insula a avut un alt scop, şi anume, acela de a fi locul unde a fost strămutată o cetate cu o istorie şi o însemnătate enormă pentru ţara noastră. În anul 1965, pe teritoriul insulei a fost construit un ştrand, dar şi un restaurant cu terasă, cu privelişte către minunata Dunăre. Întregul proiect a fost iniţiat şi finalizat înainte de strămutarea cetăţii Ada-Kaleh pe teritoriul său, cu scopul de a realiza un mediu cât mai apropiat de cel al insulei ce urma a fi dinamitată.

Insula se bucură de o climă blândă, fapt ce a permis dezvoltarea şi păstrarea unor specii ce existau şi în urmă cu zeci de ani pe Insula Ada-Kaleh, insula fiind considerată o adevărată „grădină botanică” în miniatură, cu un patrimoniu unic în Europa.

mesaj ecologic

În prezent, există un proiect de restaurare a Insulei Şimian, proiect în urma căruia insula va avea o cu totul altă faţă. Se va construi un port turistic pe malul stâng al Dunării, folosit cu precădere pentru transportul turiştilor pe Insula Şimian. Proiectul presupune ca după realizarea infrastructurii insulei, aici să fie construite cinematografe, restaurante, spaţii pentru camping, precum şi o piaţă pentru spectacole în aer liber. Se vor mai amenaja o plajă şi un centru de cercetări dunărene. După finalizarea acestui proiect, insula va deveni cel mai important punct turistic de pe teritoriul românesc al fluviului.

Fauna insulei este deosebită prin prezenţa cârdurilor de lebede în sezonul rece, precum şi a iepurilor, fazanilor, porcilor mistreţi, raţelor şi căprioarelor ce se regăsesc în număr destul de mare pe teritoriul insulei.